Impactul percepției imaginii corporale asupra stimei de sine, a suportului social perceput și a stilului de umor la adolescenți

Impactul percepției imaginii corporale asupra stimei de sine, a suportului social perceput și a stilului de umor la adolescenți

RM 20.48

ISBN:

9786068749310

Categories:

General Academics
Family & Health

File Size

0.73 MB

Format

epub

Language

English

Release Year

2015
Favorite (0)

Synopsis

Insatisfacţia generată de imaginea corporală este atât de răspândită în zilele noastre încât aproape că este considerată normală. Deja la pubertate există preocupări legate de greutate, dar cei mai vulnerabili rămân totuşi adolescenţii, mai ales fetele. Obsesia acestei vârste este de a avea „corpul perfect”, chiar dacă aceasta înseamnă diete drastice şi durere, iar adolescenţii tind să se judece după „ceea ce se vede”. Multe din imaginile despre cum ar trebui să arate o femeie sunt preluate din media. Înconjurate de fotomodele slabe şi de staruri TV, adolescentele învaţă că trebuie să atingă un scop aproape imposibil. Ca urmare, ajung să îşi urască propriul corp, putând spune până în cele mai mici detalii ce anume le deranjează. Pornind de la aceste constatări, am mers la clase de adolescenţi din diferite şcoli bistriţene şi am pus, pentru început, o singură întrebare: dacă ar sta în puterea voastră să schimbaţi ceva din înfăţişarea voastră, ce anume aţi schimba? Centralizând răspunsurile, iată ce am obţinut, pe un lot de 72 de adolescenţi (37 de fete şi 35 de băieţi) cu vârste între 14 şi 19 ani:  pe primul loc se situează greutatea corporală; pe sexe, răspunsurile au fost diferite, în sensul că fetele doresc să mai scadă câteva kilograme, pe când băieţii ar dori să câştige câteva kilograme (evident, masă musculară);  la o distanţă apreciabilă, pe locul al doilea, se situează înălţimea; modificarea acestui parametru fizic nu stă însă în puterea lor;  urmează detalii ale feţei: forma şi dimensiunea nasului, urechilor. Alte caracteristici fizice (de exemplu, culoarea ochilor, conformaţia unor detalii anatomice) au apărut doar sporadic. Ponderea crescută a opţiunii de a-şi schimba greutatea corporală m-a determinat să studiez acest aspect al imaginii corporale: în ce măsură faptul că se simt confortabil sau inconfortabil în „propria lor piele” afectează relaţionarea adolescenţilor cu cei din jur. Am presupus că legătura dintre imaginea corporală percepută şi caracteristicile relaţiilor interpersonale este mediată de stima de sine de aceea, utilizând o scală de stimă de sine cu trei factori (stima de sine în legătură cu performanţa, stima de sine socială, stima de sine în legătură cu aspectul), am măsurat stima de sine la adolescenţii cu care am stat de vorbă. De asemenea, am fost interesată şi de gradul în care simt eficienţa suportului social. Rezultatele obţinute în urma unor comparaţii pe sexe şi a unor corelaţii între diverse aspecte sunt prezentate în cele ce urmează.