„Un personaj memorabil acest Ian-Omar. Nara?iunea se dezvolt? insinuând c? locul lui nu e de fapt nic?ieri pe acest p?mânt, c? patria lui ?i a noastr?, a celor care îi citim povestea, este în alt? parte. Insinuarea alunec? spre revela?ie, gra?ie bolilor noastre, ale p?rin?ilor ?i bunicilor ?i totodat? gra?ie istoriei. O revela?ie poten?at? de un talent poetic de excep?ie... Cum se întâmpl? de regul? în romanele atinse de harul vizionarismului, aceast? istorie personal? tinde s? dea seama de istoria unei întregi genera?ii.” (Radu Aldulescu)